Desire path

Știați că în urban planning planificarea urbană există conceptul desire path sau desire line?  Se referă la apariția unei căi de acces ad-hoc, ca urmare a traficului pietonal sau velo, de obicei fiind vorba de cea mai scurtă (dreaptă) cale între două puncte, origine și destinație. În Finlanda, designerii care lucrează în planificare urbană vizitează parcurile chiar după prima ninsoare, atunci când vechile căi de acces sunt acoperite. Fac asta pentru a observa noile cărări pe care oamenii care vizitează parcul le taie, sus-numitele desire lines – asta pentru că oamenii aleg în mod natural, instinctiv, cele mai scurte și eficiente căi, pentru a crea în final noi cărări. Există inclusiv metode și obstacole pentru a preveni crearea de desire paths (garduri vii, garduri, indicatoare), dar ele sunt de cele mai multe ori neglijate, ocolite. [wikipedia]

Aveți mai jos un exemplu de desire path observat în cartierul Unirii din Tg.Mureș. Un altul (îi voi face o fotografie) este gardul viu  de pe strada Revoluției, chiar în fața Oficiului poștal nr. 1 (sau magazinul de articole fan club ASA). Designerul care a creat acel gard viu a uitat că paralel cu benzile de circulație, lângă trotuar, se parchează mașini (este bandă prevăzută pentru asta), și de faptul că șoferii și pasagerii care coboară din respectivele autovehicule trebuie să ajungă cât mai repede pe trotuar. Rezultatul: gardul viu e străpuns din loc în loc de desire paths. Hello, Primăria!

 

Desire path Tg.Mures, Cart. Unirii

Desire path Tg.Mures, Cart. Unirii

Pălinca

Acum doi ani, din curiozitate, am mers la Băla la fiert țuica (pălincă, țuică, jinars, pálinka, plums brandy). Un produs tradițional în satele din Transilvania, obținut prin dublă distilare (alcoolul rezultat din prima distilare este recirculat prin cazan și se produce a doua serie, mai puternică, mai aromată, limita legală în România pentru procentul de alcool din țuică fiind de 52 grade).

Prin noiembrie e imposibil să nu dai pe drumurile dintre sate de căruța trasă de cai, încărcată cu bidoane cu borhot (fructe fermentate vreme de șase săptămâni, rezultând o zeamă ca un compot) și cu o legătură mare de lemne de foc. Lemne pentru că la cazanele din satele mai mărunte sătenii duc propriile lemne care urmează să ardă sub cazan. Tot acolo (la Băla, de exemplu), cazanul are o manivelă care trebuie învârtită manual pe toată durata distilării (ea antrenează un lanț care “mătură” fundul cazanului de alamă pentru ca borhotul să nu se ardă). Procesul e de durată mare (și la cazanul cu lemne se distilează tot de două ori), așa că de cele mai multe ori îți petreci noaptea învârtind la manivelă, cu povești, bârfe, cântece și, evident, țuică… După acea experiență mi-am jurat să nu mai fac asta. A fost interesant, dar obositor, m-am întors acasă plin de fum. Anul acesta însă, Vosi, cumnatul Angelei, mi-a spus că putem fierbe țuica la Glodeni, unde se află o distilerie de capacitate mare care fierbe țuica folosind aburi (transferul termic are loc prin abur, nu direct la foc). În plus, găsise prune în Bistrița, renumitele prune bistrițene. Așa că am fiert din nou țuică, de data aceasta ceva mai curat, la Glodeni. Rezultatul, un lichid curat ca lacrima, de 50 de grade, din prună curată, mă face mândru că am făcut acest efort. Așa cum am citit, băută “în cantități mici, pălinca e medicament, în cantități mari, un remediu”. Să vezi acel borhot mirositor și cleios transformat în licoarea aceasta fantastică, ei bine, e un pic de miracol acolo. Vă las în compania fotografiilor.

 

 

Proiecte – Etichete plante grădină – DIY Plant nameplates

La câte plante pot exista într-o parcelă de grădinar serios, sunt recomandate etichete pe care să scriem cu marker permanent măcar numele și data plantării. Anul acesta am decis sa nu le mai cumpăr din comerț ci să-mi fabric propriile etichete de lemn. Bețigașe lungi de bambus (set de 9 bucăți) și spatule (set de 24 bucăți) am găsit la Art&Hobby în Tg.Mureș. Aracet aveam, burghiu cu cel mai mic diametru la fel, iar sârma i-am confiscat-o Angelei de la un set de sârmulițe de legat pungile pentru congelator (după ce în prealabil le-am curățat de plasticul care le învelea). Pe lângă asta, am folosit acuarele și urmează să protejez lemnul de umezeala din sol cu un lac incolor, non-toxic. Pașii sunt descriși în fotografii.

De primăvară

Ador laleaua. Vizita din 2008 de la Keukenhof (de care am scris aici pe blog) n-a făcut decât să sufle viguros pe focul dragostei mele aprige față de floare. Bulbul castaniu, așezat toamna târziu în pământul care începe apoi să înghețe, doar ca să arunce în sus, la primăvară, tulpină viguros-grațioasă, de un verde pal, mă farmecă în egală măsură cu floarea de o formă perfectă, cântată de sultani, de neguțători olandezi, de pictori sau bancheri. Am vânat-o în gălețile de plastic ale florăreselor de la Piața Cuza Vodă (la momentul potrivit, când în Constelația Tulipa se aliniază planetele, obții prețul cel mai bun și o cumperi cu sutele de fire), roșie ca focul în cimitirele din serpentinele de la Miercurea Nirajului, pe străduțele pietruite și plouate din Lünen, Germania (ah, delicios învelită în banală hârtie maronie), în Borough Market la Londra, galbenă și pleznind de sănătate și vigoare, desenată impecabil și grațios ca o caligrafie persană pe cartonul gălbui din vitrina unui turc din Bazarul Istanbul (a ieșit nervos să mă certe că am fotografiat-o, da, îl înțeleg, a fotografia la indieni însemna a fura sufletul) și desigur, apoteotic, am admirat-o la Lisse (Keukenhof), Olanda, unde sprijinit de o statuie a unui dragon chinezesc mi-am dorit intens să-mi crească ochi compuși de insectă, aripi vitrate de bondar, cu milioanele simultan, ca să mă pot arunca ca un bezmetic Messerschmitt de vânat și stocat simțuri și imagini asupra lanurilor de lalele.

Anul trecut, în toamnă, am comandat de la Eutopia Mall (adorabili, serviabili arădeni), la vrac, o mie de bulbi de lalele (patru soiuri, Flair – oranj cu margini galbene, Juliette – galben cu ușoare striații roșii, Oxford – roșu și Lucky Strike – roșu cu margini albe), 250 de bulbi de narcise și 250 de bulbi de Muscari. După multă muncă dusă cu Angela (printre altele, a trebuit să decopertăm mai mulți metri pătrați, să filtrăm tot pământul printr-o plasă de sârmă ca să eliminăm iarba și buruienile), și să așezăm migălos bulb după bulb, am transformat două petice părăginite ale grădinii în zone cu lalele, narcise și muscari. Și ne răsplătesc! Peste o lună, o lună și ceva, sute de flori vor lumina încă o grădină!

Parohia

Tuia, Cireș, Vișin, Bambus de Thassos, Bambus, Salcie, Mesteacăn, Brad argintiu, Pin, Molid, Larice, Pavlownia, Piersic, Cais, Cimbrișor, Cimbru, Salvie, Garofițe, Mentă, Mur, Zmeură, Soc, Iarbă ornamentală, Hortensii, Narcise, Lalele, Muscari armenicum, Ghiocei, Forsithia, Crocuși, Lăcrămioare, Bujori, Trandafiri, Trandafiri urcători, Glicină, Vie de vin, Vie de masă, Vie urcătoare, Jostaberry, Coacăz negru, Coacăze roșii, Coacăze albe, Nuc, Măceș, Cais de vie, Piersic de vie, Gutui japonez, Lemn câinesc, Spiraea, Cală, Mărar, Tarhon, Lămâiță, Păr, Măr de vară, Măr de toamnă, Gutui, Margarete, Maci, Floarea soarelui ornamentală, Busuioc, Iasomie, Japonica, Nalbă, Țugă, Crin, Zambile, Iris, Agriș, Salcâm, Clematite, Caprifoi, Viță canadiană, Trandafir de ceai, Liliac, Dovlecei ornamentali, Campanule, Lobelia, Cârciumărese, Mușcate, Crin de toamnă, Mușețel, Pătrunjel, Iederă, Nu-mă-uita, Physalis, Dalie, Bănuței, Fragi, Căpșuni, Răchită, Thymus, Gura leului, Toporași, Brumărea, Scânteiuțe, Floarea miresei, Căldărușă, Anemonă, Crizanteme, Alun, Alun ornamental, Ferigă, Afin, Regina nopții. 

DJI

Noiembrie 2013 mi-a adus un cadou frumos, un quadcopter Phantom de la DJI. Zborul liber, neîngrădit, e unul din visele mele, iar jucăria asta inteligentă, agilă, a devenit o extensie care îmi permite acum să zbor. Mai am de învățat, în special să o manevrez cât mai fluid, fără sincope, așa că deocamdată fiți îngăduitori, fac pași mici. Afară e frig acum așa că filmările sunt scurte, dificile, odată cu primăvara zborul va fi mai ușor.

(Muzică videoclip: Aldo&Lea by Massimo Ruberti, FreeMusicArchive.org)

Making of – ilustraţie Fedex Day – Lateral

Fedex Day este o zi în care echipa Lateral poate lucra la un proiect personal, diferit de ceea ce face zilnic, cu condiţia ca la sfîrşitul zilei (sau, în acest octombrie, la sfîrşitul celor două zile) să poată prezenta un produs/proiect finit. La acest Fedex Lateral am capturat ecranul pe care am lucrat la o ilustraţie, cap-coadă, de la faza de schiţă la produsul finit, un poster. Totul pe Mac, desigur.