Știați că în urban planning planificarea urbană există conceptul desire path sau desire line? Se referă la apariția unei căi de acces ad-hoc, ca urmare a traficului pietonal sau velo, de obicei fiind vorba de cea mai scurtă (dreaptă) cale între două puncte, origine și destinație. În Finlanda, designerii care lucrează în planificare urbană vizitează parcurile chiar după prima ninsoare, atunci când vechile căi de acces sunt acoperite. Fac asta pentru a observa noile cărări pe care oamenii care vizitează parcul le taie, sus-numitele desire lines – asta pentru că oamenii aleg în mod natural, instinctiv, cele mai scurte și eficiente căi, pentru a crea în final noi cărări. Există inclusiv metode și obstacole pentru a preveni crearea de desire paths (garduri vii, garduri, indicatoare), dar ele sunt de cele mai multe ori neglijate, ocolite. [wikipedia]
Aveți mai jos un exemplu de desire path observat în cartierul Unirii din Tg.Mureș. Un altul (îi voi face o fotografie) este gardul viu de pe strada Revoluției, chiar în fața Oficiului poștal nr. 1 (sau magazinul de articole fan club ASA). Designerul care a creat acel gard viu a uitat că paralel cu benzile de circulație, lângă trotuar, se parchează mașini (este bandă prevăzută pentru asta), și de faptul că șoferii și pasagerii care coboară din respectivele autovehicule trebuie să ajungă cât mai repede pe trotuar. Rezultatul: gardul viu e străpuns din loc în loc de desire paths. Hello, Primăria!